Si cum faclia e pusa in sfesnic pentru a lumina intreaga incapere asa si aceasta "confesiune" oferita de un mare suflet de roman am indraznit sa o postez pe modestul meu loc de "joaca serioasa a sufletului".
Am incercat in toatele chipurile sa asez si eu aici asa cum am vazut ca fac alti "truditori de pe taramul blogurilor" - cei care reusesc sa posteze sub forma de "ferestra" articole de pe alte bloguri si care in urma unei simple comenzi se deschid intru deplinatate:), - truditori pe care in mare taina ii invidiez pentru priceperea de care dau dovada:) dar in acelasi timp din prea multa mea mandrie insotita indeaproape de rusinea-mi proverbiala nu-i intreb cum fac asta:), dar fiindca nu am reusit sa fac mai nimic am "lipit" fotografia de pe blogul original unde a aparut articolul iar sub ea fara nici cea mai mica retinere am trantit cu "copy - paste" tot continutul.
Fara sa sa mai continui "aventura" mea ce se pare sa nu trezeasca nici un fel de curiozitate:) va invit sa va "odihniti" cugetele cu gandurile pline de Duh ale autorului:
"
leonard oprea
(o Respiratie dedicata lui Florin Nan)
***
ARTISTUL AUTENTIC
Artistul autentic este doar acela-singurul care contine intrinsec tot ceea ce Creatia Domnului contine, menirea lui fiind aceea de a re-descoperi in fel si chip artistic, rostul lumesc in rostul divin al Creatiei.
Cu alte cuvinte, menirea lui este incercarea artistica de a darui semenilor imagini (vizuale si/sau sonore ) revelatorii despre el-artistul intru cautare si cunoastere de Dumnezeu, implicit de a darui flash-uri despre Revelatia Lui Dumnezeu, sau chiar ale Revelatiei Lui Dumnezeu.
Desigur, aceasta definire, ca un lotus cu zeci si mii de petale, se deschide intr-o suma infinita de cuvintari pro si contra, despre :
“artist”, “artistic”, “creatie”,”menire”, “revelatie”… etc. etc. etc., finalmente despre Dumnezeu.
Insa acesta este si scopul declarat al acestei definitii.
Fiindca oricit si oricum s-ar dezbate cele enumerate mai inainte, cercul se inchide deschizindu-se mereu in acest continut.
Reluctanta ateului declarat, precum si a agnosticului fata de aceasta definitie, provine, fireste, din respingerea lui Dumnezeu, a ideii de Dumnezeu si de Dumnezeu cognoscibil. Pe scurt : respingerea ideii de Credinta, sau radical, a Credintei intru cunoastere de Domnul Iisus Christos intru Tatal si Sfintul Duh.
Dar, atentie, nu uitati :
cind aceasta reluctanta devine/este pe deplin constientizata, ateul declarat, dar si agnosticul nu faptuiesc nimic altceva decit primul lor pas hotarit in re-cunoastrea si cautarea Lui Dumnezeu.
Intr-o forma sau alta, subiectul fundamental – ascuns sau dezvaluit – al artistului autentic este deci, viata, framintarile si cautarile ateului, sau ale agnosticului, in aflare/descoperire de Dumnezeu, de Credinta.
Poate fi vorba despre un sfint, sau poate fi vorba despre un tilhar. Oricare ar fi povestea, si oricum ar fi povestita – acesta este subiectul.
In concluzie, artistul autentic este acela care se intreba si va intreba vesnic :
QUO VADIS, DOMINE ?
***
CONFESIUNE
Batrinete fara tinerete si moarte fara de viata,
aceasta ar fi existenta mea fara Domnul meu Iisus Christos.
"... singe si azur /
in octombrie - pe lac... /
doua lebede..."
***
(a Breathing dedicated to Florin Nan)
THE AUTHENTIC ARTIST
The authentic artist is the one - and only one – who intrinsically contains all the God’s Creation does, his mission is to re-discover in any artistic way the worldly and divine role of the Creation.
In other words his mission is the artistic trying to give his fellows revelatory images (visual or/and sonorous) about he - the artist in the search of God and trying to know God, implicitly to give us those flashes about the Revelation of God or even the Revelation Itself.
Of course, this definition is opening like a thousand petals lotus in an infinite sum of pro and against speeches about:
“artist”, “artistic”, “creation”, “mission”, “revelation” etc. etc. etc. finally, for sure about God Himself.
But that is the declared purpose of this definition.
Because no matter when or how these things are debated, the circle always shuts itself in order to be re-opened into this, the same content.
The reluctance of the declared atheist, and also that of the agnostic, towards this definition comes, of course, from the rejection of God, the idea of God, of a cognoscible God.
Briefly, the rejection of the idea of Faith or, radically, of Faith into the knowledge of Lord Jesus Christ into the Father and The Holy Ghost.
But please do not forget:
when this reluctance becomes/is fully conscious, the declared atheist and the agnostic are doing nothing else but their first determined step towards the re-cognition and search of God.
The fundamental subject is - hidden or revealed - for the authentic artist nothing else but the life, the unrest searching of the atheist or the agnostic in the finding/discovering God and Faith / in God/.
A story about a saint or an outlaw… Yes, any story – however is told – is, in fact, on this subject.
The conclusion? The authentic artist is the one that asks and eternally will ask:
QUO VADIS, DOMINE ?
***
CONFESSION
Oldness with no youth and death with no life,
this would be my existence without my Lord Jesus Christ.
"... blood and the blue sky /
in October - on the lake... /
see?... only two swans... "
***
(from "Theophil Magus – Living in America" // Copyright © 2010 by Leonard Oprea. All rights reserved. Leonard Oprea created the Breathing, an original type of essay in Romanian and world literature.The Breathing is a short, simple yet profound meditation on human condition, a meditation ended by a haiku. But - this haiku does not finish the meditation. In fact, it re-opens this reflection to new questions and responses on human destiny. There are 100 Breathings in Leonard Oprea's work "Theophil Magus – Confessions 2004 – 2006", ed. "Universal Dalsi", 2007, Romania) ". - Si aici se incheie articolul original.
As fi foarte bucuros ca toti cei care citesc acest minunat articol sa priveasca aceasta aparitie a sa aici ca pe o plecaciune 
incarcata de reverentiozitate in fata profunzimii, frumusetii si sensibilitatii sufletesti a mai noului si specialului meu prieten Leonard Oprea, un marturisitor plin de curaj in traire si in cuvinte al Credintei si Libertatii in Iisus Hristos Fiul Lui Dumnezeu , atat aici cat si pe alte meridiane ale Globului , acum dar si atunci ... in anul 1987 la Brasov cand oamenii curajosi ai momentului au luat pozitia fata de regimul comunist. ....
...Cum?... Da, bine'nteles ca dupa aceea a fost anchetat si interzis ca scriitor.
Si pentru a nu fi banuit de "fals in acte":) invit pe toti doritorii sa merga sa citeasca acest articol si nu numai la solul fertil unde a prins radacini :
Leonard Oprea , leonard oprea's blog , Reteaua Literara , Dialog European, LiterNet.ro, si Amazon.
Multumesc frumos , Nardi!:) - asa ii spunem noi prietenii:))
Iar ca o intregire frumoasa a tot ceea ce s-a spus pana acum, daca mai ingaduiti putin,
pentru ca tot suntem la capitolul dedicat prezentei artei in credinta si credintei in arta va invit sa va arunca-ti ochii pe doua interesante poezii oferite de poetul si epigramistul Dl. Sorin Olariu.
Va multumesc amandurora ! Doamne ajuta!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu